Cum afectează stresul pielea noastră?

Cu ritmul rapid al vieții, multe obligații, o presiune constantă legată de timp și prea puțin timp pentru odihnă, este logic ca o persoană să fie stresată sau chiar să fie la un pas de epuizare.

În blog am descris afecțiuni frecvente ale pielii cauzate de stres și cum să reducem stresul sau cel puțin să fim conștienți de existența lui.

Ce este stresul?

De obicei se referă la o tensiune care apare ca răspuns la factori interni sau externi ce perturbă echilibrul din corp. Este un răspuns al corpului la o situație pe care o percepem ca fiind neplăcută sau periculoasă… Pentru răspunsul de stres este necesar un stresor, adică acel „ceva” (gând, situație în care ne aflăm, eveniment, obligație) care declanșează răspunsul de stres în corpul nostru.

O altă definiție este: Descrierea fenomenelor fiziopatologice care urmează tulburărilor homeostaziei, implicând sistemul nervos autonom. De asemenea, au fost definite fazele prin care trece o persoană ca răspuns la un act stresant: faza de alarmă sau șoc, faza de rezistență și faza de epuizare.

Stresul nu este neapărat rău, deoarece există stres pozitiv (eustres) și stres negativ (distres), însă când vorbim despre stres ne referim la stresul negativ. Eustresul ne motivează și ne dă impulsul de a continua activitățile și viața. Când experimentăm această formă de stres suntem entuziasmați, optimiști și energici.

Cine provoacă reacția de stres?

Hormonii! Aceștia sunt numiți hormoni de stres: cortizol, adrenalină și noradrenalină, produși și eliberați de glandele suprarenale.

În continuare vom descrie modificările cutanate care pot fi cauzate de stres. Acesta nu afectează doar pielea, ci și starea noastră de spirit, digestia, inima, stomacul, pancreasul și organele sexuale. Unele consecințe ale stresului sunt colesterolul și tensiunea arterială crescute, scăderea fertilității, balonarea, lipsa cronică de energie, depresia, atacurile de panică etc.

Psoriazis

Este o afecțiune cronică, imunologică, care afectează în principal pielea și articulațiile. Este prezentă la 2 – 3 % din populație, cel mai frecvent apare între 35 și 45 de ani. Există mai multe forme sau fenotipuri de psoriazis, iar simptomele comune tuturor sunt: mâncărime, senzație de arsură și durere. Există perioade de ameliorare și recidive. Mai multe despre psoriazis puteți citi aici: https://skinfairytale.si/shop/2020/04/07/luskavica-2/

Care este legătura dintre stres și psoriazis?

Conform cercetărilor, între 30 și 88 % dintre persoane raportează că stresul este declanșatorul psoriazisului lor.

Stresul pare să influențeze și permeabilitatea epidermului, încetinind procesul de vindecare. Unele studii arată că stresul inhibă formarea lipidelor epidermice și crește numărul keratinocitelor. Cel mai frecvent stresul este legat de probleme financiare, deces în familie sau probleme sexuale, dar există și alte cauze. Nu s-a demonstrat însă că stresul ar fi legat de severitatea psoriazisului, ci doar că este adesea motivul apariției acestuia.

Psoriazisul afectează negativ calitatea vieții, persoanele cu psoriazis devin mai puțin încrezătoare, uneori sunt respinse de societate, ceea ce poate duce la depresie, anxietate, gânduri suicidare, sentimente de furie, rușine etc. Este adevărat că stresul este cauza principală a psoriazisului, dar odată ce avem psoriazis și ne confruntăm zilnic cu el, acest lucru duce la stres cronic și intrăm într-un cerc vicios continuu.

Cum să îmbunătățim situația?

Este demonstrat că, dacă tratăm tulburările psihologice împreună cu cele dermatologice, răspunsul la tratamentul dermatologic este mai bun. Se pot folosi anxiolitice, dar există și metode fără prescripție, cum ar fi relaxarea, meditația, hipnoza, psihoterapia, terapiile cognitiv-comportamentale, iar de obicei relaxarea mentală este combinată cu fototerapia UVB.

Unele medicamente folosite pentru tratamentul sistemic al psoriazisului sunt: metotrexat, acitretin, terapie biologică, ciclosporină, apremilast și altele. Dacă doriți o abordare naturală, puteți folosi crema noastră RenewCream sau AtopicBalm pentru îngrijire și calmarea mâncărimii, iar pentru curățare puteți folosi Oil Shower Gel sau Shower Gel, iar pentru psoriazisul de pe scalp puteți folosi Shampoo.

Dermatită

O altă afecțiune cutanată foarte frecventă cauzată de stres, mai ales la adulți, este dermatita atopică. Este o inflamație cronică a pielii, cauzată de mai mulți factori, însoțită de mâncărime și eczemă. Apare mai ales la sugari, dar la unii se manifestă și la vârsta adultă.

La fel ca în cazul psoriazisului, stresul este cauza apariției afecțiunii, iar mai târziu afecțiunea însăși provoacă stres cronic. Am scris mult despre această afecțiune cutanată și puteți citi mai multe aici:

https://skinfairytale.si/shop/pogosta-vprasanja/atopicni-dermatitis/

https://skinfairytale.si/shop/2018/02/03/sindrom-rdece-koze-rss/

https://skinfairytale.si/shop/2020/09/16/pogoste-kozne-spremembe-dojenckov-in-otrok/

Cum influențează stresul dermatita atopică?

Este interesant faptul că stresul pe termen scurt poate chiar ajuta inflamația, care este aproape întotdeauna prezentă în dermatita atopică. Totuși, expunerea cronică este dăunătoare pentru funcția barierei cutanate și crește inflamația. Din cauza nivelurilor crescute de cortizol, rănile se vindecă mai lent, ceea ce face tratamentul mai dificil la persoanele cu dermatită atopică.

Acnee

Acneea este o afecțiune inflamatorie cronică care afectează unitatea pilosebacee, incluzând părul, foliculii și glandele sebacee. Poate fi non-inflamatorie, împărțită în comedoane deschise și închise, sau inflamatorie, cu leziuni precum papule, pustule și alte forme inflamatorii. Acneea apare din cauza blocării foliculilor cu celule moarte. Acneea este asociată în principal cu bacteria Cutibacterium acnes, responsabilă pentru inflamație prin eliberarea produselor enzimatice.

Acneea în pubertate este prezentă la până la 90 % dintre persoane, iar la adulți la aproximativ 40 %.

Stresul cronic poate fi cauza apariției acneei. De ce și cum?

Stresul crește nivelul hormonului de stres cortizol, care influențează glandele sebacee să producă o cantitate excesivă de sebum, care se amestecă cu celulele moarte și bacteriile, creând un mediu ideal pentru apariția acneei. Deoarece pielea stresată se vindecă mai lent și își pierde capacitatea de protecție, bariera cutanată devine mai vulnerabilă la factorii negativi de mediu.

Cum să reducem apariția acneei?

Dacă stresul este cauza principală, cel mai bine este să-l reducem. Pe lângă metodele menționate anterior pentru gestionarea stresului, puteți încerca aromaterapia, exercițiile fizice, plimbările cu prietenii.

Reducerea consumului de cofeină și zahăr poate ajuta la controlul acneei și este esențială o rutină adaptată de dimineață și seară, pentru curățarea pielii și ajutarea acesteia să revină la normal, evitând substanțele potențial comedogenice din produse.

Alopecia areata

Este o cădere permanentă a părului, legată de sistemul imunitar. Părul crește în trei faze: faza anagenă sau de creștere, faza catagenă sau de tranziție și faza telogenă sau de repaus. Inflamația determină întreruperea prematură a fazei de creștere și trecerea în faza de tranziție sau chiar direct în faza de repaus. Acest proces nu se întâmplă spontan, ci este cauzat de factori precum stresul, genetica sau factori imunologici.

Aproximativ 2 % din populație are alopecie areata, care poate apărea oricând și este adesea asociată cu alte boli autoimune, cum ar fi vitiligo . Este caracterizată prin pierderea părului în zone rotunde sau ovale.

Pe de altă parte, persoanele expuse cronic la stres au niveluri crescute ale hormonilor de stres, ceea ce duce la îngustarea vaselor de sânge, reducând circulația la nivelul scalpului și foliculilor, iar consecința este căderea părului.

Care este legătura dintre alopecia areata și stres?

Conform unor date, stresul este cauza a peste 65 % din cazurile de alopecie. În timp ce stresul afectează sistemul imunitar, bolile autoimune pot provoca stres suplimentar. Persoanele expuse cronic la stres au niveluri crescute ale hormonilor de stres, ceea ce duce la îngustarea vaselor de sânge, reducând circulația la nivelul scalpului și foliculilor, iar consecința este căderea părului.

Dacă întrerupem expunerea cronică la stres, în unele cazuri părul poate crește din nou. În caz contrar, există opțiuni de tratament. Din păcate, nu există o metodă universală care să ajute pe toată lumea, dar există ghiduri pentru imunoterapia locală, tratamentul sistemic cu corticosteroizi și altele. Toate medicamentele sunt destinate să elimine inflamația și să prevină căderea părului. Desigur, este esențial să reducem nivelul de stres.

Acestea sunt doar câteva dintre modificările cutanate pentru care se știe că stresul poate fi principalul factor cauzator. Trebuie să fim conștienți că pielea reflectă doar consecințele proceselor care au loc în interior, este necesar să identificăm cauzele și, dacă este posibil, să le eliminăm. Ameliorarea modificărilor externe pe termen lung nu va ajuta dacă nu eliminăm sau cel puțin nu limităm cauza internă.

Luați-vă timp pentru voi, îmbrățișați-vă cei dragi, mergeți în natură, meditați, faceți orice vă ajută să uitați de grijile zilnice de la serviciu și din alte părți. Nu lăsați stresul să vă fie o piedică în viață, fiți conștienți de problemă și nu permiteți să vă copleșească.

Bibliografie:

– Alexopoulos A, Chrousos GP. Stress-related skin disorders. Reviews in Endocrine and Metabolic Disorders 2016;17(3): 295–304
– Dixon LJ, Witcraft SM, McCowan NK, Brodell RT. Stress and skin disease quality of life: the moderating role of anxiety sensitivity social concerns. British Journal of Dermatology. 2018:178(4): 951–957
– Rousset L, Halioua B. Stress and psoriasis. International Journal of Dermatology. 2018;57: 1165 – 1172
– Lin TK, Zhong L, Santiago J. Association between Stress and the HPA Axis in the Atopic Dermatitis. International Journal of Molecular Sciences 2017;18(10): 1 – 15
– Kanwar IL, Haider T, Kumari A, Dubey S, Jain P, Soni V. Models for acne: A comprehensive study. Drug Discoveries & Therapeutics. 2018;12(6): 329–340.
– Alopecia Areata. Current situation and perspectives. (2017). Archivos Argentinos de Pediatria, 115(6): 404 – 411
– Azzawi S, Penzi LR, Senna MM. Immune Privilege Collapse and Alopecia Development: Is Stress a Factor? Skin Appendage Disorders. 2017: 1 – 9